Psihologul Diana Şerban, şeful serviciului de reducere a cererii de droguri (prevenire şi asistenţă a consumatorilor) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, susţine că România nu ar putea combate consumul de etnobotanice fără campanii de prevenire finanţate corespunzător.

De luni întregi, autorităţile încearcă să găsescă soluţii pentru a stopa fenomenul consumului de etnobotanice. Există o soluţie pentru a fi oprit?

Soluţia legislativă în sensul interzicerii totale a acestor substanţe sau a magazinelor care comercialiază produse care conţin aceste substanţe, din punctul meu de vedere nu există şi realitatea din celelalte state demonstrează asta tocmai datorită spectrului larg de produse sub acoperirea cărora pot fi comercializate aceste substanţe cu efect psihoactiv. Singura alternativă este ca statul să conştientizeze nevoia alocării unor fonduri foarte mari pentru campaniile de prevenire pe termen lung care să meargă pe mai multe arii de intervenţie: în şcoală, familii, grupuri de adolescenţi aflaţi în risc.

De ce consumă elevii?

Factorii de risc sunt: disponibilitatea drogurilor pe piaţă, nivelul crescut de acces la punctele de vânzare a acestora, permisivitatea legilor, vulnerabilitatea emoţională, imaginea de sine, anturajul, situaţia din familie, nivelul economic scăzut sau crescut, traumele etc. Din păcate, vârsta de debut în consum a scăzut drastic până la vârsta de 10-11 ani.

Cât durează recuperarea unui consumator?

Mecanismul de dependenţă psihologică este acelaşi ca la fumat, jocuri de noroc etc. Dependenţa fizică se tratează în regim intraspitalicesc (între 7 şi 21 de zile) sau ambulatoriu, timp în care se administrează tratament simptomatic. După această perioadă persoana iese „curată" din punct de vedere fiziologic. Însă problema este dependenţa psihologică. Durata unei reabilitări psihologice este cuprinsă între 6 l