Să ne imaginăm că o bancă ar lansa o promoţie de genul: "Vino cu 20% bani de acasă şi îţi dăm noi degeaba încă 80% pentru a-ţi pune în practică un proiect, fără alte costuri. Singura condiţie este ca respectrivul proiect să aibă o documentaţie completă, ca la carte.
Banii pe care ţi-i dăm nu-i vrem niciodată înapoi!". Sunt convins că ar depune proiecte milioane de oameni, iar 90% dintre ei ar îndeplini condiţiile pentru a primi partea de 80% din sumă.
Când e vorba, însă, de autorităţile locale care ar trebui să acceseze banii europeni nerambursabili, lucrurile stau mult mai prost, spre dezastru. Din situaţia fondurilor UE pentru judeţul Brăila, prezentată de cotidianul Obiectiv săptămâna trecută, mi-a atras atenţia "eficienţa" primăriilor din judeţ: o finanţare câştigată de Jirlău pentru un proiect depus pe tema "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii" (din 14 depuse de autorităţile locale) şi o finanţare la Unirea, pe tema "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", deşi la nivel de judeţ au fost depuse 29 de proiecte. S-ar putea spune că, de fapt, comunele şi satele Brăilei au deja o infrastructură perfect pusă la punct, plus că sunt la un stadiu de dezvoltare în care nişte fonduri nerambursabile le prisoseşte. Este suficient însă să te deplasezi cu maşina pe drumurile europene care străbat comunele - mai ales noaptea - ca să te convingi că majoritatea localităţilor din mediul rural sunt la stadiul de secol 19: iluminatul stradal lipseşte cu desăvârşire - sau nu este folosit, pentru a se face economii - iar străzile care dau în şoseaua principală sunt simple uliţe, înecate în noroi. Asta numai la prima vedere, ca să nu mai vorbesc de lipsa trotuarelor, a apei potabile, a canalizărilor, a alimentării cu gaze. În realitate, satul românes
