Alegerile parlamentare din Irlanda au reprezentat primul test electoral al unui guvern din zona euro care a fost silit sa apeleze la sprijinul financiar al UE si al Fondului Monetar International. Folosind instrumentul democratic al urnelor, irlandezii i-au sanctionat pe cei care au gresit si au oferit un mandat clar celeilalte tabere sa rezolve situatia, iar acest mandat se va concretiza prin incredere si sprijin in vremurile grele ce vor veni. Alegerile parlamentare din Irlanda au reprezentat primul test electoral al unui guvern din zona euro care a fost silit sa apeleze la sprijinul financiar al UE si al Fondului Monetar International. Rezultatele erau usor de anticipat, intrebarea tinind mai degraba de proportiile infringerii Fianna Fail (FF), principalul partid al coalitiei de guvernamint si, de-a lungul anilor, forta care a dominat clar politica irlandeza. Si corectia a fost cit se poate de aspra: partidul premierului Brian Cowen si-a vazut reprezentarea parlamentara redusa dramatic, ajungind dupa scrutinul de vineri pe locul trei, la foarte mare distanta de vechii rivali din Fine Gael (FG), si in urma Partidului Laburist, o formatiune de rang secund in politica irlandeza. Cowen nici macar nu si-a condus partidul in alegeri, cedind aceasta ingrata onoare colegului sau Micheal Martin, ministru de externe si figura considerata cea mai buna varianta de redresare a FF, in viitor. FG si laburistii vor forma in mod cert coalitia de guvernare, cu atit mai mult cu cit intre ele exista o colaborare veche, desi oarecum bizara din punct de vedere ideologic: FG, asociat grupului popular european, este recunoscut mai degraba drept un promotor al intereselor micilor afaceri, in timp ce laburistii se incadreaza destul de bine curentului socialist din Parlamentul European. Asadar, pe hartile politice ale Uniunii Europene, galbenul grupului liberal-democrat (grup din care face