Ultimii 20 de ani chinuiţi din "profeţia" lui Silviu Brucan se văd prea puţin în lecţiile de istorie predate în şcoala românească, susţin elevii. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Mineriadele şi Miron Cozma, instalarea democraţiei sau atentatele de la 11 septembrie 2001 şi-au găsit în ultimii ani un mic loc în manualele de istorie şi în lecţiile predate elevilor. Sunt prezentate concis şi uneori doar prin câteva poze, autorii manualelor lăsând în sarcina profesorului să dezvolte subiectul la clasă. În ce măsură descoperă elevii români evenimentele care au marcat ultimele două decenii, fără să le vadă prin sticla distorsionată de subiectivism a televizoarelor, nu se ştie exact.
Părinţii spun că vor ca micuţii lor să afle mai multe despre ce trăiesc sau despre cum a fost viaţa în comunism, dar, de cele mai multe ori, aceştia se informează din mass-media, lucru care, uneori, nu are nicio legătură cu adevărul istoric.
Se spune că înţelegerea trecutului ar putea ajuta la crearea unui viitor mai bun. Elevii susţin însă că şi prezentul îi poate ajuta să descâlcească trecutul, aşa că par mai curioşi să afle amănunte despre personalitatea lui Saddam Hussein decât despre bătălia de la Rovine.
"Dacă aş dori să văd poze, m-aş duce la o enciclopedie"
Cristina este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Cantemir Vodă" din Capitală şi spune că nici nu prea-şi doreşte să ştie mare lucru despre ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani.
"Istoria recentă, de după ’90, nu prea este reflectată în manuale, există doar nişte principii de bază deloc detaliate. Nu ştiu cât de mult m-ar interesa istoria recentă, pentru că singurul lucru pe care mi-l inspiră e ruşine. Mi-e ruşine de cum sunt priviţi românii în lume", arată ea, tranşantă. În general, manualele de istorie nu i se par prea folositoare, aşa că, dacă vrea să afle ceva d
