Accesul la arhivele fostei Securităţi a declanşat o dispută aprinsă în rîndurile scriitorilor originari din România, scrie Markus Bauer într-un articol publicat în cotidianul elveţian "Neue Zürcher Zeitung". Despre aceeaşi problemă scrie, în acelaşi cotidian şi directorul Casei Literaturii din Berlin, Ernest Wichner, care pledează pentru o interpretare corectă şi obiectivă a documentelor fabricate de fosta Securitate.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Cunoaşterea documentelor de arhivă pune pe tapet întrebări legate de o imensă complexitate morală, afirmă Markus Bauer care se opreşte asupra unor cazuri despre care s-a scris pe larg în ultimele luni în presa de limbă germană. În acest context, „Neue Zürcher Zeitung“ aminteşte de laureatul Premiului Büchner, Oskar Pastior (1927-2006) şi de încercările de reconsiderare biografice din perspectiva materialelor din arhiva CNSAS, supuse unor interpretări bazate pe conţinutul informaţiilor furnizate Securităţii de către acest poet, în perioada 1961-1968.

Ziarul elveţian aminteşte în acest context şi de cazul autorului Claus Stephani care a recunoscut într-un articol că între anii 1961 şi 1963 ar fi colaborat cu Securitatea, avînd numele conspirativ „Mircea Moga“. În alte declaraţii publice, Stephani a respins însă faptul că el ar fi fost mai tîrziu colaboratorul „Moga“ respectiv „Marin“, ameninţîndu-i cu darea în judecată pe cei care public vor susţine contrariul sau îl vor califica drept „delator“. Între timp colegiul CNSAS a confirmat oficial faptul că în spatele numelui de cod „Marin“ se ascunde Stephani. Într-o sentinţă a tribunalului din München, scriitorului Richard Wagner i se interzice să afirme că pentru serviciile sale, acesta ar fi fost recompensat din partea Securităţii.

În „Neue Zürcher Zeitung“ se aminteşte şi de cazul Alfred Kittner (1906-1991), unul din poeţii bucovine