Bucureştiul este capitala europeană cel mai prost aşezată din punct de vedere geografic, susţin istoricii şi specialiştii. Secole întregi, localnicii au avut probleme din cauza inundaţiilor provocate de Dâmboviţa, a incendiilor care se întindeau foarte rapid, dar şi a cutremurelor. Din păcate, deşi de celelalte calamităţi am scăpat, pe măsura trecerii anilor, seismele fac din ce în ce mai multe victime.
Citește și: Cutremurele care au lovit România
Un oraş cu o aşezare nefericită şi permanent pândit de cutremure, cu clădiri şubrede şi lipsit de o o strategie viabilă privind gestionarea panicii în caz de seism. Aşa caracterizează specialiştii în seismologie Bucureştiul.
La toate cutremurele majore care s-au înregistrat în România în ultimele secole, precum cele din 1681, 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977, dintre toate zonele ţării, cele mai mari pagube şi cele mai multe victime s-au înregistrat în Capitală. Explicaţia este, în primul rând, geografică.
„Capitala nu dispune de munţi sau dealuri care să reducă trepidaţiile, iar pământul pe care a fost construit Bucureştiul este unul cu aluviuni care transmit undele mai departe”, a explicat şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, colonel dr. ing. Stelian Duduş
„Zona Bucureştiului este străbătută de apele Dâmboviţei şi este nisipoasă, argiloasă şi cu o pânză freatică la suprafaţă, ceea ce o face instabilă la mişcările tectonice. Cutremurele vrâncene sunt amplificate de structura elastică şi neomogenă a solului”, explică şi Victorin Toader, directorul Institutului Român de Seismologie Aplicată.
Zone expuse
Zonele Militari, Pantelimon şi Balta Albă sunt cele mai instabile din Capitală în cazul unui cutremur, susţin unii specialişti.
„Indiferent de zonă, este important dacă proiectanţii şi constructorii au
