Chestiunea aromânească revine în atenţie în aceste zile, la doar o lună după declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27 ianuarie2011). "Consiliul Makedonarmânjilor" (CMA) a protestat faţă de intenţia preşedintelui României de a face demersuri pentru recunoaşterea statutului de minoritate românească pentru aromânii, vlahii, istroromânii şi meglenoromânii din ţările Peninsulei Balcanice aflate în procesul de aderare la UE. CMA cere statulul de minoritate nationala pentru aromânii din Romania. Una dintre mize o reprezinta fondurile pentru minoritati si un post de parlamentar.
● „Consiliul Makedonarmânjilor” (CMA), organizaţie internaţională care are ca obiectiv recunoaşterea aromânilor, ca popor regional din Balcani, sub numele de „makedonarmânji”, a protestat, la Bucureşti şi la Constanţa, împotriva demersurilor preşedintelui României la Consiliul Europei
● Declaraţia lui Traian Băsescu: „Suntem foarte interesaţi ca integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcani să se desfăşoare cu respectarea normelor şi standardelor Uniunii Europene şi Consiliului Europei în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. […] Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni. Prin tratate şi acorduri bilaterale ne-am asumat în mod deschis interesul faţă de comunităţile româneşti din vecinătate.”
● Organizaţiile neo-aromâniste susţin că aromânii nu sunt parte a poporului român şi cer recunoaşterea lor ca minoritate naţională în România.
● Fondurile pe care minorităţile naţionale le primesc de la stat şi reprezentarea de drept în Parlamentul României sunt mize importante pentru cei care susţin această poziţie
● Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultu
