BCR, cea mai mare bancă locală, a forţat anul trecut creşterea cotei de piaţă pe segmentul corporate, la peste 25%, însă deteriorarea rapidă a afacerilor diviziei de retail a antrenat înjumătăţirea profitului anual al întregului grup, la 110 mil. euro, şi intrarea pe pierdere în trimestrul al patrulea chiar şi după standardele internaţionale de raportare.

Businessul corporate a ajuns să aducă 57% din portofoliul de credite al băncii, în creştere cu 5,5 puncte procentuale faţă de 2009, respectiv cu 10 puncte faţă de 2008. Pentru al doilea an la rând soldul creditelor corporate a fost majorat cu peste 15%, pe seama furnizării de capital de lucru şi a finanţării unor companii de stat.

Balanţa între cele două segmente majore de activitate era înclinată în favoarea retailului până în 2008 inclusiv, însă retailul s-a dovedit cea mai vulnerabilă zonă pentru BCR în contextul crizei.

Pe lângă efectele creşterii şomajului şi ale reducerilor salariale, banca a fost foarte expusă la scandalul iscat de Ordonanţa 50 privind creditele de retail prin construcţia produselor de creditare, menţinând mecanismul raportării la dobânda internă până la apariţia ordonanţei, în timp ce alte bănci începuseră "replierea" mai din timp.

În 2010, portofoliul de credite de retail a scăzut cu 7,3%, după ce în 2009 înregistrase o altă scădere de aproape 7%. Inclusiv pe fondul problemelor de imagine legate de Ordonanţa 50, BCR a pierdut clienţi cu credite care au preferat să se refinanţeze de la bănci concurente. O altă explicaţie a declinului portofoliului ţine de operaţiunile de "curăţare" a bilanţului: Bernhard Spalt, vicepreşedintele Erste responsabil cu riscul, a menţionat vânzarea unui pachet de credite negarantate de aproape 100 mil. euro la 9% din valoarea contabilă. La nivelul anului 2009, mai mult de jumătate din creditele de retail acordate de BCR erau negarantate,