Mario Vargas Llosa este un scriitor neobosit, se ştie. Unul profesionist, cu un program bine stabilit, menit a-i facilita marea performanţă culturală. Iar efortul său susţinut a fost, în sfârşit, recompensat cu cel mai prestigios premiu literar mondial, Premiul Nobel pentru Literatură. Llosa nu şi-a dezminţit ataşamentul pentru valorile liberale nici în alegerea subiectului ultimului său roman, El sueno del celta (Visul celtului), care a apărut, la 3 noiembrie 2010, concomitent, în spaţiul hispanic. În centrul poveştii: personalitatea controversată a lui Roger Casement. Naţionalist irlandez, acuzat de trădare şi spânzurat de britanici în august 1916. Romanul Visul celtului se încadrează în şirul romanelor cu subiecte istorice pe care Llosa le scrie atât de bine (a se vedea Războiul sfârşitului lumii sau Sărbătoarea Ţapului), încât publicul poate avea impresia că autorul a fost cu-adevărat contemporanul evenimentelor descrise. Pentru a se documenta asupra subiectului ultimului său roman, Mario Vargas Llosa a călătorit în vestul Irlandei, în satul Banna Strand, în comitatul Kerry, acolo unde Roger Casement a fost arestat. Dar de unde a început totul? Mario Vargas Llosa povesteşte: „Nu-mi aduc aminte unde am citit pentru prima oară de existenţa acestui personaj, dar era prezent în biografia lui Joseph Conrad. La început, Casement mi-a stârnit curiozitatea, pentru că a fost în Amazonia, în partea peruană a Amazoniei. Am început să strâng informaţii despre el şi, încetul cu încetul, subiectul m-a prins. Casement a fost unul dintre primii europeni care şi-a dat seama de ceea ce înseamnă colonialismul, denunţându-i abuzurile. În plus, Casement este o personalitate care-i intrigă în continuare pe irlandezi, având în vedere presupusa sa homosexualitate, nici acum nu ştii dacă adevărată sau inventată de serviciile secrete britanice pentru a-l discredita“.