În loc să se alieze pentru a câştiga în favoarea capitalului autohton marile proiecte de infrastructură, constructorii români de drumuri se calcă în picioare. Odată cu deschiderea, ieri, a plicurilor pentru construcţia unor tronsoane de autostradă s-a mai destrămat un mit, acela că românii ar fi uniţi în faţa capitalului străin.
Citeşte şi:
Cine sunt "rechinii" construcţiilor care se bat pe autostrada Vestului
Autostrada de hârtie din Vest
De câte ori au ocazia, constructorii autohtoni de drumuri se plâng că statul impune condiţii prea grele pentru firmele româneşti la licitaţiile pentru autostrăzi, astfel că marile lucrări de infrastructură sunt câştigate de companiile străine. „Lacrimile de crocodil" şi-au făcut şi efectul, la un moment dat, mai precis atunci când UMB Spedition, PA&CO şi Euroconstruct (câteva din firmele baronilor asfaltului) au reuşit să câştige, printr-o alianţă, licitaţia pentru autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov. Iată, însă, că acum baronii nu se mai aliază, nu mai invocă „marginalizarea capitalului autohton", ci se calcă efectiv în picioare într-o concurenţă extrem de strânsă pentru construcţia unor tronsoane de autostradă de pe Coridorul IV Paneuropean.
Fiecare cu alianţele lui
Până ieri, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a primit 15 oferte pentru construcţia a două segmente din tronsonul de autostradă Nădlac-Arad, estimată la 274 de milioane de euro. Pentru primul segment au depus oferte şapte asocieri, respectiv Azvi-Puentes-Straco-Grusamar-Specialist Consulting-Incitec, Tirrena Scavi-Condotte-Cossi, Doprastav-CCCF Timişoara, Romstrade-MonteAdriano-Donrep Construct, OHL-Labra-Copisa, Astaldi-Euroconstruct-AstalRom şi Strabag România-Confort. Deci companii autohtone precum CCCF Timişoara, Romstrade sau Euroconstruct apar drept concurente, nu aliate întru apărarea capitalului autohton. Primul tr
