Povestea lui Horea, spusă în grai moţesc chiar de „Horea“, a scos la iveală detalii necunoscute despre momentele cheie ale Răscoalei ţărăneşti de la 1784-1785, încheiată cu trădarea conducătorilor şi frângerea lor pe roată la Alba Iulia.
Rolul lui Nicola Ursu a fost interpretat de muzeograful Tudor Roşu. Îmbrăcat în straie de secol XVIII, cu lancea în mâna dreaptă şi cu pistolul la brâu, „Horea“ şi-a depănat în grai moţesc povestea implicării în momentele cheie ale revoltei de acum 226 de ani.
Povestea lui Horea, premieră naţională
Personajul Horea a insistat pe drama trăită de conducătorii Răscoalei, după ce au fost prinşi,la sfârşitul anului 1784, prin trădare, şi închişi în temniţele Cetăţii din Alba Iulia. „Horea“ a adus în prim şi locurile din Alba Iulia care poartă amprenta răsculaţilor traşi pe roată la 28 februarie 1785.
„Eu am fost închis, la începutul anului 1785, în camera de gardă a Porţii a III-a a Cetăţii Alba Carolina, în partea stângă, nu în locul unde este amenajată acum celula lui Horea. Multă vreme s-a şi numit Poarta lui Horea“, şi-a continuat povestea Horea.
Horea s-a folosit în prezentarea supliciului de la 28 februarie 1785 şi de o copie a roţii originale cu care au fost frânţi conducătorii Răscoalei, în faţa a 7.000 de ţărani aduşi cu forţa să vadă execuţia.
„Locul de frângere cu roata a fost un deluşor aflat la ieşirea din Alba Iulia spre Partoş, unde era locul de execuţie a oraşului. M-au pus pe un pat de bârne, în formă de cruce, legat de nişte ţăruşi. Călăul, un ţigan unguresc, lovea cu roata din trei în trei minute, o lăsa să cadă pe fiecare os de la mâni şi picioare. Ultima lovitură, a fost în zona inimii, se punea mare preţ pe durere, condamnatul trebuia ţinut cât mai mult în viaţă“, şi încheiat povestea istoricul care l-a interpretat pe Nicola Ursu.
