Organismele modificate genetic ar putea fi interzise în UE, printr-o decizie a Comisiei Europene. România este însă interesată de cultivarea de soia furajeră.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Un subiect sensibil cum este cultivarea sau comercializarea Organismelor Modificate Genetic era până acum autorizat de Comisia Europeană, dacă în termen de două luni, statele membre nu se puteau pune de acord. Aşa a fost autorizată, de exemplu, cultura cartofului Amflora, folosit exclusiv industrial pentru amidon.
O nouă legislaţie a intrat însă în vigoare în noaptea de luni spre marţi. Noile reguli nu mai prevăd obligativitatea Comisiei Europene de a aproba un dosar blocat la nivelul statelor membre.
Pe scurt, în dosarul OMG-urilor, Comisia Europeană poate refuza cultura de acest gen şi dacă decide să o autorizeze, decizia va fi strict una politică.
La rândul ei, Comisia Europeană, nemaifiind obligată să autorizeze aceste culturi poate ignora anumite studii, care arată că ele sunt inofensive şi poate lua decizia să le interzică, în pofida dorinţei unor state membre.
În prezent, 15 tipuri de Organisme Modificate Genetic aşteaptă unda verde a Bruxellesului, dar în UE, multe ţări, printre care Franţa, Austria, Ungaria şi Grecia se opun vehement acestor culturi.
Altele sunt ceva mai flexibile şi printre ele găsim şi cazul României, interesată exclusiv de cultivarea de soia furajeră.
Cu o producţie la hectar de patru ori mai mare decât soia nemodificată genetic, aceasta se arată rentabilă pentru o ţară ca România, cu un important sector al creşterii animalelor şi unde soia se importă anual în cantitate importantă.
Soia fiind o plantă monogamă, nu există aici pericolul contaminării altor culturi şi deci nu există nici necesitatea stabilirii unei zone tampon de până la 15 kilometri. Bruxelles, Mihaela Gher