Exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi dacă în România şefii instituţiilor publice nu ar mai fi numiţi exclusiv pe criterii politice? Majoritatea dintre noi am trăi mai bine, în timp ce armate de politicieni s-ar zvârcoli în chinuri. Iată de ce nici un partid nu-şi doreşte cu adevărat depolitizarea.

Toţi şefii de vamă anchetaţi de procurori în ultimul timp au fost numiţi pe criterii politice. Nu au dat concurs pentru funcţie, nu s-au remarcat pentru calităţile manageriale deosebite, ci exclusiv pentru legăturile strânse cu politicienii influenţi. Cornel Costea, şeful Vămii Ploieşti, a sărit în câteva luni de la postul de simplu inspector la ANAF Bucureşti la cel de şef de vamă, fiind susţinut de senatorul UNPR Sorin Chivu şi protejat de prefectul de Prahova, Adrian Dobre.

Costea s-a folosit de practica delegării pe funcţie, foarte răspândită în instituţiile publice, prin care se ocoleşte organizarea unui concurs, numind temporar un şef şi prelungindu-i mandatul de câte ori este nevoie. Nu avem aici nici o surpriză. Toţi şefii de instituţii deconcentrate din România sunt numiţi şi susţinuţi pe criterii politice. Toţi, de la şefii de vămi până la conducătorii cluburilor sportive judeţene. Sunt mii de oameni care, spre deosebire de noi ceilalţi, nu trebuie să dovedească nimic pentru a avansa în carieră, ci doar să-şi fi demonstrat la un moment dat loialitatea faţă de partid. Şi, evident, să cunoască regula împărţirii: din şpăgile şi comisioanele încasate să dea mai departe cota cuvenită partidului şi oamenilor care l-au susţinut.

Operaţiunile din vămi au arătat negru pe alb că posturile în aceste instituţii publice sunt împărţite pe influenţe politice şi că şpăgile încasate se împart exact ca taxele de protecţie în clanurile mafiote: de jos în sus.

Dincolo de această demonstraţie, operaţiunile din vămi lansează însă şi o provocare pentru forţele pol