În curând, în Orientul Mijociu nu vor mai fi creştini... imigraţia masivă către Europa, SUA şi Australia, natalitate inferioară faţă de cea explozivă a musulmanilor... Cine se mai interesează astăzi de soarta creştinilor? Ei sunt pe cale de dispariţie, sub ochii noştri, într-o indiferenţă generală. Deja minoritari, dispersaţi în mai multe state din Orientul Mijlociu, numărul lor se diminuează pe zi ce trece. În 2008, prezenţa lor era redusă la nu mai mult de 10 milioane, inclusiv cu cei şase milioane de copţi din Egipt. Plecările din ce în ce mai numeroase alimentează o hemoragie tăcută, după cum semnala recent portalul AgoraVox, citat de Agerpres.
Copţii, maroniţii, melkiţii sau siriacii, mai precari ca niciodată, arabi, dar nu musulmani, sunt descalificaţi de regimurile religioase. Toţi, cu puţine excepţii, sunt victime ale calomniilor şi persecuţiilor în creştere: violurile, uciderile, răpirile sunt la ordinea zilei, o mărturie în acest sens fiind atacul din noaptea de Anul Nou împotriva unei biserici copte din Alexandria, soldat cu moartea a 21 de persoane, şi asasinarea episcopului de Mossul, în martie anul trecut. Creştinii se simt din ce în ce mai singuri în lumea musulmană aflată în plină fierbere, ei fiind consideraţi intruşi în propria lor ţară. Ei nu mai pot să-şi practice credinţa şi se confruntă cu un cotidian din ce în ce mai dificil. Prinşi între un Occident amnezic şi un islam radical în creştere, ei sunt acei terţi incomozi şi de care nimeni nu se preocupă, scrie portalul menţionat.
Pentru că ei practică aceeaşi credinţă ca în Europa, creştinii din Orientul Mijociu sunt excluşi, chiar respinşi, de islamul radical care îi acuză de a fi un "cal troian" , o a cincea coloană a Occidentului. Victime ale lumii integriste, acuzaţi de solidaritate pro-occidentală, consideraţi trădători în propria lor ţară, ei plătesc pe nedrept pr
