Episodul prevăzutei, dar nerealizatei includeri a României în spaţiul Schengen a fost unul remarcabil. S-a ieşit din obişnuitul Uniunii Europene, cu banalităţile şi demagogiile de rigoare. Adevărurile au fost ascunse în continuare sub preş, dar niscai lucruri tot s-au spus şi chiar omisiunile au fost semnificative.

Campioană la capitolul adevăruri parţiale, dar şi omisiuni a fost Franţa dlui Sarkozy. Dacă, aşa cum s-a bavardat de decenii, Franţa este sora mai mare a României, atunci sora mai mică, în tot ceea ce face nefericit, a avut de unde învăţa. România - a spus Franţa - nu este pregătită spre a i se lăsa pe mână securitatea comercială a graniţelor de est ale Uniunii Europene: ceea ce nu este tocmai inexact din perspectiva ţărilor din Vest. România - a spus Franţa - este coruptă şi vameşilor români le-a mai scăzut şi salariul în cadrul măsurilor de austeritate adoptate şi deci apetitul de a lua comisioane le-a crescut.

Corect! Strict corect! Tevatura din vămi a dovedit-o cu prisosinţă! România - a spus Franţa - acordă nejustificat cetăţenie moldovenilor şi destabilizează intrările în Uniunea Europeană, ceea ce, la prima vedere, aşa ar fi! Dar ceea ce Franţa omite să spună este că cetăţenii Republicii Moldova care au vrut să-şi părăsească ţara pentru un loc de muncă prin Uniunea Europeană au făcut-o deja şi se află chiar pe la Paris, Roma sau Berlin. Iar când vorbeşte de faptul că trei pătrimi din infracţionalitatea legată de imigranţi în spaţiul Schengen vin din sud-estul Uniunii Europene, ceea ce Franţa omite să spună este că problema nu are vreo conexiune directă cu România, cel puţin prin aceea că nu România a avut responsabilităţi până acum în păzirea de emigranţi ilegali a spaţiului Schengen.

Dar parcă ar mai fi ceva de care Franţa nu suflă o vorbuliţă. De la început, zvonuri au circulat în piaţă despre niscai afaceri comerciale vizate d