Majoritatea covârşitoare a absolvenţilor de ştiinţe politice este formată din femei. Cele mai multe dintre ele nu ajung niciodată să profeseze într-un domeniu care, în România, pare rezervat bărbaţilor.
În anul 2011, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti) are următoarea structură: în anul I sunt 120 de studenţi, dintre care 62,5% sunt fete, în anul al II-lea fetele sunt în proporţie de 77%, iar în anul al III-lea, de peste 80%. Situaţia este asemănătoare la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, unde numărul băieţilor studenţi este semnificativ mai redus decât al fetelor: aproximativ 22% de băieţi în anul I, 30% în anul al II-lea şi 27% în ultimul an (procentele reprezintă media participării din cadrul celor trei secţii ale facultăţii, respectiv română, engleză şi franceză).
Deşi absolvirea unei universităţi de ştiinţe politice nu te face politician, majoritatea studenţilor se înscriu la aceste facultăţi cu gândul de a urma o carieră politică, conform unui studiu al SNSPA.
Dacă priveşti însă spre partidele din România, observi că situaţia privind participarea femeilor este exact pe dos. Să luăm exemplul Birourilor Permanente Naţionale ale PSD şi PDL. În primul caz avem 3 femei, dintr-un total de 25 de membri (adică 12%), iar în al doilea caz 5 femei, dintr-un total de 44 (11,3%). Per total, în 2007, România avea o participare de 19% a femeilor în aparatul guvernamental, conform statisticilor realizate de Consiliul Uniunii Europene în mai 2008.
Astfel, apare întrebarea: Ce se întâmplă cu marea majoritate a fetelor absolvente de studii politice, în condiţiile în care, după cum observăm, politica pare o lume rezervată bărbaţilor?
De la politică la mall
Maria a absolvit SNSPA în 2009, iar acum îşi continuă studiile masterale. A cocheta
