A.F., un roman care munceste in Libia a reusit sa ajunga in Romania dupa “indelungi probleme de logistica (combinate cu birocratia tipica libiana) a marilor companii, privind evacuarea personalului de pe aeroportul international din Tripoli”. Romanul revine cu continuarea relatarii de duminica, cand a povestit pentru HotNews.ro cum a ajuns pe aeroportul militar Mettiga din Tripoli, unde si-a petrecut noaptea de duminica spre luni in asteptarea unui avion care sa il aduca acasa. Vezi in text ce sfaturi ofera romanul celor vor sa paraseasca din Libia. Citeste aici prima parte a povestii. "In siguranta acasa si la caldurica, sub aburii unei cani de vin fiert ma simt dator cu o continuare... De dimineata pe la 6:30 am plecat toti 3 cu Mohamed, soferul companiei catre aeroportul international, cu lumina aprinsa in masina si numai cu bagaje de mana la noi.Orasul era linistit, pustiu pe strazi, cateva puncte de control, verificari de pasapoarte si figuri, intrat apoi pe soseaua proaspat asfaltata (Strabag) cu 4 benzi pe sens ce duce la aeroport. Am parcat la 0.7km de cladirea aeroportului,chiar in dreptul gheretei ultimului pct de control, de unde am mers pe jos spre parcarea plina de mii de oameni si care arata a camp de refugiati improvizat. De-o parte si de alta a strazii si in parcare o mare de paturi chinezesti, de toate culorile, modelele (in special florale) si formele, erau intinse pe jos sau cu sfori deasupra, ca niste corturi improvizate si unde, sub alte aceleasi paturi, dormeau mii de oameni inghesuiti unii in altii, barbati, femei, copii, batrani.... Un miros usor ranced de dimineata umeda Taca tac, taca tac, pe mijlocul strazii trageam cu spor de micul bagaj pe roti, incercand sa evitoamenii (majoritatea africani) care incet, incet, ca niste zombi drogati de oboseala si nesomn se miscau parca fara tinta de colo colo printre noi. In acest decor nu am putut sa n