Fiscul nu este obligat să anunţe persoanele vizate că averea lor este supusă controlului, potrivit normelor metodologice pentru utilizarea metodelor indirecte de control, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru dezbatere publică. Sursa: Arhiva EVZ
Principalele etape ale verificării averilor sunt adunarea informaţiilor de la colaboratori şi de la instituţiile publice, confruntarea acestora cu declaraţiile fiscale, discuţiile cu persoana verificată şi chiar sechestru asigurător, dacă aceasta refuză să plătească impozitul stabilit de Fisc.
"Activitatea de verificare fiscală prealabilă documentară se desfăşoară fără notificarea persoanei fizice", se arată în documentul publicat de Finanţe.
Primii vizaţi de Fisc pentru controlul averilor sunt cei mai bogaţi români prezenţi în "Top 300 Capital", după cum a declarat ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, într-un interviu acordat "Evenimentului zilei".
Însă bogaţii celebri nu sunt singurii care vor fi supuşi controalelor. Oricine face cheltuieli mari şi are un nivel de trai ridicat care nu este justificat prin veniturile pe care le obţine riscă să se trezească cu Fiscul la uşă.
Cum decide Fiscul pe cine ia la puricat
Pentru verificarea situaţiei fiscale personale a românilor, în primul rând, organele fiscale fac o "analiză de risc pentru stabilirea riscului probabil pentru un grup de persoane fizice". La solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice, pot fi făcute analize punctuale.
Al doilea pas este selectarea grupului de persoane care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare. Apoi urmează verificarea fiscală prealabilă documentară pentru fiecare persoană selectată. Procedura se încheie cu verificarea fiscală a persoanelor vizate.
Analiza de risc constă în definirea caracteristicilor grupulu