Un birou nou-înfiinţat la Ministerul Justiţiei se concentrează pe confiscarea banilor şi bunurilor produse prin corupţie şi crimă organizată. La rândul său, Fiscul începe să verifice discret persoanele bănuite că au venituri nedeclarate.

Cadrul legislativ restrictiv în ceea ce priveşte confiscarea veniturilor obţinuţe ilicit, lispsa unei strategii oficiale şi a unei instituţii care să coordoneze acţiunile din domeniu sunt motivele pentru care autorităţile nu au reuşit să confişte sume semnificative de la cei care şi-au obţinut averile prin corupţie sau criminalitate organizată. Acestea sunt concluziile unui raport făcut de experţi americani şi prezentat Ministerului Justiţiei, în cadrul căruia a fost înfiinţat noul Birou pentru Prevenirea Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale Uniunii Europene.

Apariţia acestui birou este o cerinţă a UE, iar atribuţiile sale sunt stabilite în colaborare cu experţi americani şi britanici.

Scopul biroului este să ajute la identificarea produselor provenite din infracţiuni, care ar putea face obiectul unei dispoziţii de confiscare în cursul unor proceduri penale, potrivit Hotărârii de Guvern prin care acesta a fost înfiinţat. Una din principalele piedici în activitatea instituţiei este însă legislaţia - de la întârzieri în aplicarea aquis-ului comunitar la Constituţie.

Piedici constituţionale

Potrivit Constituţiei, „caracterul licit al dobândirii averii se prezumă", iar averile licite nu pot fi confiscate. Aceasta înseamnă că autorităţile sunt cele care trebuie să aducă dovezi că anumite bunuri sau venituri sunt dobândite ilegal, şi nu invers. Problema modificării Constituţiei s-a pus şi în urmă cu cinci ani, la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, aminteşte Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului de Resurse Juridice. Dar, dacă s-ar pune pro