Judecătoarea Viorica Costiniu e azi una dintre figurile controversate ale justiţiei, imagine pe care şi-a construit-o în ultimii zece ani atât prin poziţiile publice pe care le-a adoptat din postura de lider al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), cât şi prin unele decizii pe care le-a pronunţat în sala de judecată.

După anul 2000, când a fost desemnată preşedinte al AMR, Viorica Costiniu a intrat în atenţia publică prin criticile la adresa politicii duse de Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei în guvernarea Năstase. În acea perioadă, Costiniu acuza lipsa de independenţă a puterii judecătoreşti şi era văzută drept un magistrat cu vederi reformiste.

De altfel, sub conducerea ei, AMR s-a implicat în conceperea celor trei legi prin care influenţa executivului asupra justiţiei a fost mult limitată.

După 2004, Viorica Costiniu a adoptat o poziţie mult mai conservatoare faţă de noile reforme iniţiate de ministrul Monica Macovei, mai ales faţă de cele care vizau reducerea corupţiei din sistemul judiciar, considerându-le inoportune.

Aproape nelipsită de la şedinţele CSM, Costiniu a avut mai multe confruntări verbale cu preşedintele Traian Băsescu.

Imaginea sa a încasat însă o lovitură grea în momentul în care soţul ei, judecător la Curtea Supremă, a fost arestat pentru fapte de corupţie alături de senatorul PSD Cătălin Voicu.

Iar în ultimii ani, presa a comentat negativ mai multe decizii ale judecătoarei Costiniu, printre care eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu sau refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu, anchetat de DNA.

Ca preşedinte onorific al AMR, ea le-a luat apărarea magistraţilor care l-au pus în libertate pe Serghei Gorbunov, autorul unui dublu asasinat la Braşov.

În fine, DNA a reclamat-o pe Viorica Costiniu la CSM pentru "rea-voinţă", întrucât a ins