- Istoric - nr. 733 / 3 Martie, 2011 Viitorul mare carturar-iluminist al neamului sau se nastea in Avrigul sibian si al Tarii Oltului, cu 232 de ani in urma, 1779 fiind anul in care invatatului ardelean Samuel Micu Clain (1692-1768) ii aparea la Viena, in vechea limba romaneasca, prima lucrare care va contura crezul sau privitor la miscarea cultural-patriotica "Scoala Ardeleana". Acea lucrare se intitula "Cartea de rugaciuni pentru evlavia omului crestin", urmata, la scurta vreme, de o alta, scrisa impreuna cu Gheorghe Sincai: "Elemente ale limbii daco-romane si valahe". Sa fi fost doar o simpla coincidenta faptul ca, in anul nasterii sale, se afirmau atat de convingator idealurile de unitate si de neam, de cultura si de limba ale romanilor ardeleni, aflati sub stapanire straina?! Oricum, in scurta sa viata, Gheorghe Lazar se va dovedi un demn continuator al acestor idealuri. Dupa studii liceale si superioare la Sibiu si, respectiv, la Cluj, frecventeaza _ la Universitatea din Viena _ cursurile universitare de drept, de inginerie si teologie. Intre anii 1811-1816, il gasim profesor la Sibiu, punand bazele celei dintai scoli cu predare in limba romana, dupa care se muta la Bucuresti, infiintand, in 1818, la Manastirea Sfantul Sava, o scoala romaneasca medie si superioara, spre care aveau sa se indrepte multi tineri care pana atunci invatau in limba greaca. Se puneau, astfel, temeliile scolii si invatamantului in limba romana, insusi Gheorghe Lazar predand matematica, geografia si geodezia, redactand si tiparind cele dintai manuale scolare in limba nationala. Imbolnavindu-se grav, se va retrage in Avrigul natal, trecand la cele vesnice in 17 septembrie 1823. Cu toate ca a trait numai 44 de ani a lasat urmasilor sai o impresionanta mostenire cultural-patriotica. In memoria lui, ca si pentru cinstirea faptelor sale, in Avrig, Sibiu si Bucuresti au fost dezvelite si