A2 - Autostrada Soarelui deţine recordul promisiunilor politice neonorate în materie de infrastructură. Miniştrii Transporturilor care s-au succedat de 11 ani încoace au "garantat" mai multe termene de finalizare, toate nerespectate

Începute în anii '80, în regimul Nicolae Ceauşescu, lucrările la A2 au fost întrerupte vreme de 5 ani, între 1993 şi 1998. La sfârşitul anului 2000, când a preluat mandatul de ministru al Transporturilor, Miron Mitrea s-a angajat că A2 va fi gata în 2007. Succesorul lui Mitrea, democratul Gheorghe Dobre, a declarat, în noiembrie 2005, că termenul pentru finalizarea A2 este anul 2008. În luna august 2008, liberalul Ludovic Orban a "împins" termenul recepţiei finale pentru 2011. În martie 2009, democratul Radu Berceanu a confirmat termenul avansat de Orban, declarând, într-o conferinţă de presă, că "Ultimele două tronsoane din Autostrada Soarelui vor fi date în folosinţă peste doi ani". Ulterior, Berceanu a revenit cu precizarea că, în 2011, s-ar putea circula pe un singur fir, pe porţiunile respective de autostradă.

Actualul ministru, Anca yBoagiu, a dat asigurări, în repetate rânduri, inclusiv în cursul lunii februarie, că în vara aceasta se va putea circula pe A2 din Bucureşti până la Litoral. Cu toate acestea, miercuri, Boagiu a anunţat că segmentul de 20 de kilometri Cernavodă - Medgidia nu poate fi terminat, întrucât contractorul (firma franceză Colas) "refuză să lucreze".

De 25 de ori mai lenţi

decât spaniolii

România a construit mai puţin de 350 de kilometri de autostradă (inclusiv şosele de centură) în peste 21 de ani, respectiv 16,6 kilometri anual. În mare parte, cei 350 de kilometri necesită lucrări majore de reabilitare. În aceeaşi perioadă, spaniolii au dat în folosinţă circa 8.800 de kilometri de autostrăzi. Conform unui studiu al companiei de consultanţă A.T. Kearney, infrastr