Guvernul a renunţat la regula potrivit căreia într-o autoritate locală poate fi efectuată o singură angajare la şapte locuri vacante. Norma a fost extinsă luându-se în calcul posturile eliberate la nivelul unui întreg judeţ, ceea ce înseamnă, că, prin cumul, pot fi efectuate mai multe angajări decât era posibil luându-se în considerare o singură autoritate locală.

În vara trecută, guvernul a decis eliminarea din schema autorităţilor locale a 59.000 de posturi. Autorităţilor locale li s-a fixat un aşa-numit standard de personal care stabilea un număr maxim de posturi în administraţie, în funcţie de populaţia localităţii, iar administraţia putea face o singură angajare la şapte posturi eliberate. Primari mai mari şi mai mici - între aceştia primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, sau primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu - au protestat afirmând că rămân fără oameni în primării. Alţii, precum primarul Aradului, Gheorghe Falcă, au externalizat printr-o metodă suis-generis unele activităţi din care urma să se facă restructurări tocmai pentru a evita acele restructurări: au creat societăţi în care au fost angajaţi cei disponibilizaţi şi apoi primăria a oferit contracte acelor unităţi.

"Fentând" sau nu legea, toate administraţiile s-au conformat standardelor de personal pentru că cine nu o făcea nu mai primea bani de la buget.

Nici oraşele mici nu au fost exceptate. Vasile Sava, primarul din Ţăndărei, orăşel cu 16.000 de locuitori, se plânge: "Nu am om la urmărire fiscală, la evidenţa populaţiei, la stare civilă. Primăria nu are şofer, eu nu am niciun consilier personal, deşi am dreptul la trei. Acolo la Guvern ei sunt full, plini de consilieri, şoferi şi secretare. Eu nu am oameni în posturi cheie pentru că nu pot să angajez decât un om la şapte care pleacă şi mi-au plecat deja şase. Am în primărie 49 de oameni plus primarul şi viceprimarul. Dacă