În seara de 4 martie 1977, asistenta Aurelia Ion (59 de ani) era de gardă la Maternitatea Spitalului Judeţean Constanţa, situată la etajul 7. Îşi serbase ziua de naştere printre picături, când a început puternicul seism.

Aurelia Ion (59 de ani) este asistentă medicală la secţia de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa de aproape 40 de ani. Este născută tot într-o zi de 4 martie, iar în seara devastatorului cutremur din ‘77 împlinea 25 de ani şi se pregătea să sărbătorească alături de colegele de serviciu. Între timp, a fost anunţată că o tânără urmează să aducă pe lume un copil, aşa că a mers repede în sala de naşteri.

Haos la spital

„În momentul în care i-am spus pacientei să intre şi să se urce pe masă a început să se clatine toată camera. Geamurile zăngăneau, uşile scârţâiau, iar ustensilele cădeau de pe rafturi. Auzisem tot felul de poveşti despre cutremure, dar niciodată nu am crezut că pământul se poate mişca în asemenea hal", povesteşte femeia.

Aurelia Ion îşi aminteşte totul ca şi cum s-ar fi întmplat ieri. Pacienţii cuprinşi de spaimă alergau haotic pe scări, mamele îşi ţineau în braţe copiii şi încercau să iasă din saloane. „Alături de colege şi de medici, încercam să liniştim pe toată lumea. Le spuneam tuturor să stea sub tocurile uşilor şi sub grinzi", îşi aminteşte asistenta.

A reuşit într-un final să iasă din spital. Afară, zeci de bolnavi care stăteau pe jos înveliţi cu pături, de teama unei replici a seismului.

Şase copii au venit pe lume

Aurelia Ion îşi aduce aminte că, imediat ce pericolul a trecut, gravidele care erau pe secţie au fost aduse imediat în sala de naşteri. În noaptea cutemurului, şase copii s-au născut la Maternitatea spitalului de la Constanţa. Alţi doi veniseră pe lume cu câteva ore înainte de seism. „Toţi bebeluşii s-au născut fără probleme şi au avut peste