Nicio autoritate locală nu-şi asumă răspunderea pentru identificarea construcţiilor cu risc seismic major. Din 26 de cereri de consolidare, Primăria a aprobat doar una asigurând finanţare pentru o singură asemenea lucrare, la blocul C20 în Ţiglina I.

Astăzi, când se împlinesc 34 de ani de la catastrofalul cutremur care a lovit România la 4 martie 1977, construcţiile cu risc seismic ridicat din Galaţi se află doar în grija lui Dumnezeu, nu şi a autorităţilor, aşa cum ar fi normal.

„Nu e treaba noastră"

În cursul documentării un articol despre situaţia clădirilor cu „bulină roşie" şi despre riscurile la care sunt supuşi locatarii acestora, dar şi din împrejurimi, reprezentanţii autorităţilor locale ne-au oferit câteva declaraţii pur şi simplu halucinante.

Cristian Capetis, inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii

„Nu este responsabilitatea noastră să facem expertiza acestor clădiri. Nu suntem noi cei care stabilim gradul de risc seismic în care se încadrează o clădire. Nu punem noi bulina roşie pe ele. Noi avem grijă doar ca noile construcţii, cele care urmează să fie construte, să se încadreze în standarde. Cei de la Primărie se ocupă de aceste clădiri cu risc seismic", spune Cristian Capetis, inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Pe lângă faptul că reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii afirmă că nu are nici cea mai mică legătură cu aceste clădiri, mai aflăm cu uimire că de identificarea şi marcarea acestora trebuie să se ocupe poliţiştii locali (actuala denumire a poliţiştilor comunitari).

Până la urmă există o explicaţie pentru această aberaţie. Pur şi simplu, înfiinţarea Poliţiei Locale (prin rebotezarea celei comunitare) a creat oportunitatea reducerii cheltuielilor salariale ale Primăriei prin transferul serviciului Disciplina în Construcţii la „noua" insti