Este din nou vremea bilanţului pentru anul cultural care a trecut. Şi, dacă 2010 a fost un an de criză economică, politică şi socială, în plan literar criza s-a simţit doar în cantitatea titlurilor publicate, nu şi în calitatea acestora. E relevantă, din acest punct de vedere, „explozia“ editurilor mici – precum Tracus Arte, Charmides, Limes, Casa de pariuri literare, Spandugino –, care au mizat pe literatura română şi au publicat volume de critică şi teorie literară, poezie, romane, eseuri sau memorialistică semnate de autori cunoscuţi sau de debutanţi remarcabili (şi remarcaţi de cronicarii literari). Competiţia în domeniul editorial este un semn clar al efervescenţei culturale actuale, precum şi o dovadă indubitabilă a diversităţii formulelor literare şi a diversificării centrelor de interes. Editurile mari, precum Polirom, Cartea Românească, Humanitas, Curtea Veche, Art, Paralela 45, au continuat să tipărească scriitori contemporani, din toate generaţiile, şi la fel au făcut editurile mai mici, care, deşi nu au forţa financiară de a impune un titlu, au deja un portofoliu semnificativ de autori – şi mă gîndesc la edituri „de profil“ precum Vinea, Marineasa, Casa Cărţii de Ştiinţă, Dacia sau Brumar, dar şi la editurile universitare, care, deşi nu îşi distribuie cărţile în marile librării, au pus pe piaţă, în ultimii ani, volume ce ar fi meritat să ajungă la mai mulţi cititori.

Din păcate, modul în care funcţionează, azi, distribuţia cărţii este deficitar, iar cei care au de pierdut nu sînt doar editorii, ci autorii, cărţile lor şi cititorii. Oricît de bune ar fi cărţile ce apar la edituri cu o reţea de distribuţie cvasi-inexistentă, dacă nu ajung să fie citite şi comentate cad în gol. Ca să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a judeca o carte „în orb“, doar după titlu sau după renumele autorului. Acesta este şi motivul pentru care am cerut col