Deficitul bugetului public de pensii a fost în ianuarie de 1 miliard de lei (adică 250 milioane de euro), cu 200 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2010, ceea ce înseamnă că dacă merge în acest ritm pe 2011 va ajunge la 12 miliarde de lei, adică aproape 3 miliarde de euro.
La venituri din contribuţii sociale prognozate pentru anul acesta la circa 8 miliarde de euro cheltuielile cu pensiile vor fi de circa 11 miliarde de euro.
Nu-i rău. 3 miliarde de euro deficit în 2011, 4-5 miliarde de euro în 2012 şi în curând nici majorarea TVA până la 30% nu-l va mai putea acoperi. Problema este că în 2010 deficitul a fost mai mic, şi anume "doar" de 2 miliarde de euro, adică la venituri de 8 miliarde de euro cheltuielile au fost de 10 miliarde de euro.
Aşa de bună a fost reforma pensiilor că deficitul bugetului de pensii, în loc să scadă, creşte!
Tot a spus premierul Emil Boc: facem reforma pensiilor şi vom aduce economii la buget de 400-600 milioane de euro. Iată-le.
Sunt economii, dar cu semn contrar: deficitul în loc să se reducă de la 2 miliarde de euro la 1,4 miliarde de euro se va duce la 3 miliarde de euro în ritmul lunii ianuarie.
Cum se explică? Simplu. În toată hărmălaia privind pensiile speciale, puţini au pus problema că trecerea celor 150.000 de pensii speciale de la Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării la bugetul public de pensii îl va îngreuna cu suma aferentă plăţii lor, adică circa 1 miliard de euro pe an, pentru care nu există contrapartidă în venituri din contribuţii sociale.
Militarii şi angajaţii din Ministerul de Interne nu plătesc decât o parte din contribuţiile sociale, spre deosebire de ceilalţi angajaţi ai statului şi chiar dacă ar plăti integral contribuţia totală de 32% (aplicată salariului brut şi fondului de salarii), tot nu ar ajunge. Că nu sunt angajaţii din MAI şi MApN de trei ori mai mulţi
