România, unde fondurile de pensii private obligatorii administrează active de peste un miliard de euro şi încasează de anul acesta 3% din salariul brut al fiecărui participant, a devenit ţara central şi est-europeană cu cea mai avansată reformă a sistemului de pensii după ce ungurii şi polonezii au decis să-şi acopere deficitele publice din banii strânşi deja sau care urmau să fie viraţi în conturile individuale ale participanţilor.
Polonia va reduce transferurile către fondurile de pensii private obligatorii de la 7,3% din salariul brut la numai 2,3% începând cu luna aprilie, iar în Ungaria fondurile private au fost "decimate" după ce autorităţile maghiare au decis să readucă sub controlul statului mare parte din activele de 11 mld. euro ale acestora. Cehia se pregăteşte de-abia acum să implementeze un sistem de pensii private la care aderarea va fi însă voluntară.
Măsurile adoptate de guvernele din Polonia şi Ungaria survin în condiţiile în care transferarea a 7-8% din salariul brut al fiecărui contribuabil către fondurile private ajunsese să genereze deficite de miliarde de euro la bugetele de asigurări sociale. În România, dată fiind contribuţia de numai 3%, acest impact asupra bugetului public nu este încă foarte vizibil. Anul acesta urmează să se transfere aproape jumătate de miliard de euro din bugetul asigurărilor sociale în conturile administrate de fondurile private obligatorii.
Chiar şi în aceste condiţii arbitrul pensiilor private din România şi jucătorii din piaţă apreciază că este nevoie de o accelerare a cotei de contribuţie la pensiile obligatorii (pilonul II), care urmează să crească cu 0,5% pe an până la un maxim de 6% din salariul brut, pentru ca fondurile să poată acumula resurse suficiente pentru a asigura participanţilor venituri decente la pensie.
"Aproape jumătate din participanţi au în medie 200 de lei în contul de pe