Sătenii din Săliştea şi Hăpria marchează intrarea în Postul Paştelui prin obiceiul hodăiţatului. Oamenii dau foc unor roţii de car învelie în paie ca să alunge forţele malefice la începutul anului agrar.
Obiceiul hodăiţatului sau strigarea peste sat de la Săliştea are loc duminică, de la ora 18. Ritualul începe cu întâlnirea flăcăiilor, îmbrăcaţi în straie populare, la o gazdă, unde îi aşteaptă fetele nemăritate din sat.
Hodăiţatul alungă spiritele rele
„După ce sunt primiţi de fetele nemăritate, flăcăii, ajutaţi de bătrânii satului iau roţile de la car şi le îmbracă cu paie. După aceea, tinerii le duc pe un deal din apropierea satului. Aici, la lăsarea întunericului, le aprind pe fiecare şi le rostogolesc, iar deasupra capului învârt hodăiţile, adică făcliile confecţionate artizanal. În tot acest timp, tinerii strigă cuvântul intraductibil „alimoreoo!”, a spus Petru Bran, localnicul care a menţinut în ultimii ani vie tradiţia hodăiţatului sau alimoria, un cuvânt care nu se poate traduce.
Ritualul este însoţit de strigături către fetele nemăritate, care sunt ţinta aulitorilor. „Aoli, maoli, aoli!/Sitiritu-m-o, Cine m-o sitirit?/Veta lu Matei!/Să-i facem un pat de spini/Să se hodine mai bini/Să-i facem un pat de cerecel/Să se hodine frumuşel“.
De asemena, moşii satului mai spuneau că dacă mergeau la aulit, se pierdeau relele din jurul casei şi că o fată mai în vârstă care a rămas nemăritată, aşa va rămâne. Potrivit vorbelor din bătrâni, dacă o fată şi un băiat se iubeau pe ascuns, odată cu lăsarea postului, dragostea lor devenea cunoscută pentru tot satul.
Şi sătenii din Hăpria aprind duminică hodaiţile. Ritualul are loc în curtea Căminului Cultural, de la ora 17.00. Localnicii cred că obiceiul reprezintă o supravieţuire a vechiului cult al soarelui şi practicarea lui le fereşte gospodăriile de rele tot anul.
