Dacă Franţa are Panteon la Paris, de ce n-ar avea şi România unul la Bucureşti? Miercuri, 23 februarie a.c., a avut loc în Aula Academiei Române înâlnirea membrilor acestei prestigioase instituţii cu personalităţi din sfera activităţilor cultural-ştiinţifice şi economice din ţară, în vederea realizării proiectului de interes naţional: „Panteonul României“. Dl acad. Ion Haiduc, preşedintele Academiei Române, a deschis discuţiile arătând că Fundaţia înfiinţată în acest scop va selecta personalităţile desemnate pentru a fi comemorate, va coordona laturile economice, va alege un amplasament corespunzător, va organiza un concurs de proiectare şi va urmări edificarea construcţiei. (...)

Dacă Franţa are Panteon la Paris, de ce n-ar avea şi România unul la Bucureşti? Miercuri, 23 februarie a.c., a avut loc în Aula Academiei Române înâlnirea membrilor acestei prestigioase instituţii cu personalităţi di Publicitate n sfera activităţilor cultural-ştiinţifice şi economice din ţară, în vederea realizării proiectului de interes naţional: „Panteonul României“. Dl acad. Ion Haiduc, preşedintele Academiei Române, a deschis discuţiile arătând că Fundaţia înfiinţată în acest scop va selecta personalităţile desemnate pentru a fi comemorate, va coordona laturile economice, va alege un amplasament corespunzător, va organiza un concurs de proiectare şi va urmări edificarea construcţiei. În continuare, au luat cuvântul dnii: pr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal, reprezentantul Patriarhiei Române, monseniorul Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit, acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Ion Păun Otiman, secretarul general al Academiei Române şi vicepreşedinte al Fundaţiei, prof. dr. Radu Ciuceanu, vicepreşedinte al proiectului Panteonul României. Pe lângă raţiunile şi justificările îndeplinirii acestui proiect, vorbitorii s-au referit