Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a dat publicităţii recent proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea normelor metodologice prin care Fiscul poate verifica situaţia fiscală a românilor. Executivul a decis anul trecut că persoanele fizice ale căror venituri depăşesc cu cel puţin 50.000 de lei sumele declarate vor plăti impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori. Pentru determinarea acestor sume, Fiscul poate apela la o serie întreagă de strategii. Oamenii legii pot solicita informaţii şi documente atât de la persoana verificată, cât şi de la persoane cu care a avut sau are raporturi economice sau juridice, dar şi de la autorităţi şi instituţii publice. În prima etapă, Fiscul efectuează o analiză pentru a stabili riscul probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice.

Procedura prin care se face analiza de risc se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF. Analiza de risc reprezintă activitatea prin care Fiscul evaluează riscurile de nedeclarare a veniturilor impozabile.

Ulterior, se trece la verificarea fiscală prealabilă, care se face fără notificare, iar persoana în cauză nu se poate opune. Abia după ce se constată „o diferenţă semnificativă“ între veniturile realizate şi veniturile declarate, avizul de verificare fiscală este comunicat persoanei în cauză. Acesteia i se aduc la cunoştinţă data de începere a verificării fiscale, perioada supusă verificării, precum şi documentele prin care se poate justifica. Termenul de prezentare a dovezilor este de 60 de zile de la comunicarea avizului, sub sancţiunea decăderii, iar constatările se consemnează într-un raport scris.

Care sunt clienţii Fiscului

Foarte important este că „ori de câte ori organele fiscale, în cadrul constatărilor efectuate cu ocazia verificărilor fiscale, au indici