Fenomenul manelelor, cu un studiu de caz pe cântăreţul Florin Salam, este disecat în detaliu unde te-ai aştepta mai puţin: la Conservatorul bucureştean . „Maneaua ca fenomen, maneaua ca obiect de dezbatere publică“ este titlul unui proiect care îşi propune să explice prezenţa acestui gen de muzică în spaţiul românesc.
O fundaţie austriacă a lansat un concurs de proiecte în rândul ţărilor din răsăritul Europei de a iniţia cursuri cu public care să aibă legătură cu un subiect tabu pentru societate. Etnomuzicologul Speranţa Rădulescu, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, a propus un proiect inedit: „Maneaua ca fenomen, maneaua ca obiect de dezbatere publică". Citiţi şi:
Afacerile maneliştilor: Adi Minune lucrează în pierdere. Vezi cât câştigă Vijelie, Salam şi Jean de la Craiova
Mărţişoare cu chipul lui Nicolae Guţă şi al lui Florin Salam
„Au depus proiecte în jur de 60 de candidaţi, iar unul dintre câştigători am fost eu. Ştiam că maneaua este un fenomen de anvergură, că există o opoziţie faţă de aceasta, o grămadă de preconcepţii. Am zis să încercăm, conştientă fiind că oamenii vor interpreta total greşit iniţiativa noastră şi că vor considera că suntem pro-manele. Cineva trebuia să înceapă de undeva, ca să ieşim din clişee", a explicat Speranţa Rădulescu. Vreme de şase săptămâni, la Conservatorul bucureştean au loc mai multe conferinţe despre fenomenul manelelor. Vinerea trecută, la al treilea asemenea seminar, studenţii s-au aplecat asupra carierei unuia dintre cei mai cunoscuţi manelişti: Florin Salam.
Greu de definit
Speranţa Rădulescu se fereşte să se arunce în capcana unei definiţii a manelei, întrucât maneaua ca fenomen este „mult mai complexă, e o muzică a prezentului şi seamănă cu viaţa pe care o trăim". „Vă place viaţa de acum? Nu? Înseamnă că nici manelele nu vă plac. Există o categorie de oameni ava
