ANALIZĂ. Fără autoritate, fără un mesaj puternic şi cu un lider care spune că urăşte politica, românii \"verzi\" rămân în umbra partidelor mari. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Formaţiuni politice ecologiste n-au cunoscut niciodată succesul partidelor de dreapta sau de stânga din România. Accesul pe scena politică le-a fost limitat atât de pragul electoral, cât şi de ceea ce analistul Cristian Pîrvulescu numeşte "votul util". În special din anul 2000 încoace, partidele verzi au fost afectate de "propunerea de polarizare a clasei politice în două mari forţe: de dreapta şi de stânga", spune şi prim-vicepreşedintele Partidului Verde, Antonio Momoc.
Ecologia, apanajul unei elite
Beneficiind de o popularitate de circa 2%, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia Pro Democraţia, condusă de Pîrvulescu, "verzii" români nu au ajuns la nivelul de simpatie electorală din Vest pentru că, în ţările din Est, ecologia este apanajul unei elite care nu are probleme materiale mari.
"În Vest, datorită unei evoluţii normale şi mai rapide, exigenţele ecologiste au prins", susţine politologul. Cristian Pîrvulescu apreciază că mişcarea ecologistă din România rămâne controversată şi în afara jocului politic. "Nu s-a definit clar, e dincolo de clivajul stângadreapta, n-are complexe şi creează multe divergenţe", arată politologul.
Unul dintre scandalurile recente a fost excluderea lui Remus Cernea din Partidul Verde, anul trecut, la scurt timp după ce acesta susţinuse că şi-a dat demisia. În opinia lui Cristian Pîrvulescu, problema "verzilor" din România este "că la nivel intern n-au autoritate, n-au mesaj".
"În plus, în plină criză, clivajele post-materialiste nu se impun, oamenii au alte probleme", conchide Pîrvulescu, completând că soluţiile ecologiştilor pentru ieşirea din criză nu prind în societatea românească