După un an în care România a dat semne clare că este capabilă să-și susțină candidatura la titlul de „campion regional al energiei eoliene“, printr-o creștere de 32 de ori față de 2009, urmează investiții în valoare de peste cinci miliarde de euroîn următorii trei ani.
De remarcat este faptul că, din totalul investițiilor, doar 14 se realizează prin accesarea de fonduri europene (deși până în momentul de față au fost depuse 400 de proiecte, niciunul nu a mai fost semnat în ultimele 12 luni). Unul dintre motive se regăsește în Legea nr. 220, care reglementează producerea de energie din surse regenerabile, în curs de schimbare și lipsită încă de norme de aplicare. Potrivit lui Ionel David, consultant de comunicare în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA), „în cazul unui proiect realizat prin fonduri europene, proprietarii vor primi doar câte un certificat verde pentru fiecare MWh produs, în timp ce celorlalți investitori le vor fi alocate câte două certificate, conform legii“.
Măsura a fost luată la propunerea reprezentanților Comisiei Europene (CE), care încearcă astfel să evite varianta supracompensării: dacă ar beneficia și de bani europeni, și de două certificate, unele proiecte ar depăși rata de rentabilitate agreată, de 11,5%.
În așteptare, producătorul de turbine
Așadar, investițiile în eoliene se realizează fără fonduri europene (care oricum nu se pretează decât proiectelor mici, de sub 40 MW, pentru că suma maximă ce poate fi accesată este de 20 de milioane de euro). Dar și fără credite, în condițiile în care băncile au refuzat până acum să acorde finanțare într-un sector nereglementat legislativ. Totuși, în rândul celor circa 85 de membri ai RWEA se numără și diviziile de leasing ale Unicredit, Raiffeisen, BCR, iar - potrivit reprezentantului asociației - Banca Românească, BRD și La Caixa se arată și ele interesat
