Când am auzit-o pe Elena Udrea că Traian Băsescu este/a fost providenţial, mi-am zis: ia uite ce limbă mare poate să dea duduia Nuţi... La o a doua citire, am ajuns însă să îi dau dreptate. Traian Băsescu este chiar providenţial.
Potrivit definiţiei, providenţial înseamnă „dat, trimis de providenţă, care apare la momentul potrivit, printr-o întâmplare favorabilă ieşită din comun, excepţional, deosebit". Bănuiesc că aceasta a fost definiţia pe care duduia Nuţi a avut-o în vedere atunci când, aşa cum consoarta domnului Bercea l-a văzut pe omu' ei Mondial, gurista (cântăreaţa) domnului Băsescu l-a văzut pe Nea Traian Providenţial. Pentru că acest cuvânt, „providenţial", mai are şi alte sensuri: "ceresc, divin, dumnezeiesc". Şi cum nu văd nimic ceresc, divin sau dumnezeiesc în preşedintele ţării, rămân sensurile menţionate la începutul acestui paragraf: „dat, trimis de providenţă, care apare la momentul potrivit...".
Este evident că doamna Elena Udrea are sută la sută dreptate. Traian Băsescu este providenţial. Exclusiv din punctul domniei sale de vedere. Fără Traian Băsescu, doamna Elena Udrea ar fi rămas doar o modestă subretă, avocat mediocru din punctul de vedere al câştigurilor atârnător la contractele cu statul, nevastă de renume judeţean a domnului Cocoş Dorin (parcările Dalli). Traian Băsescu a fost însă „trăgaciul", cel care a împins-o pe Elena Udrea pe cele mai înalte culmi ale... Naiba ştie ale cui...
Cert este că au trecut ceva mai mult de 21 de ani de când aveam un „cel mai iubit fiu al poporului". De altfel, asemănările lui Traian Băsescu cu Nicolae Ceauşescu (în perioada decadentă a acestuia) sunt numerose: Ceauşescu avea păreri despre orice: filozofie, economie, literatură, istorie. Părerile lui deveneau principii fundamentale de abordare a domeniilor.
Mă întreb şi o întreb pe doamna Elena Udrea dacă nu cumva Traian Băsescu a deve
