„Adevărul“ vă prezintă legislaţia muncii din câteva ţări europene puternice: Germania – „motorul economiei europene“, Franţa – „sora de stânga“, Marea Britanie – „regulile cele mai de dreapta“. Patronii români vorbesc de actuala „dictatură a salariaţilor“. Sindicatele susţin însă că viitorul Cod ne transformă în sclavi. De fapt, schimbăm o legislaţie de stânga cu una echilibrată.stânga
Citiţi şi:
Dezbaterile "Adevarul": Ce privilegii pierd liderii organizaţiilor sindicale în noul Cod al Muncii
În forma care a ajuns la Parlamentul României, noul Cod al Muncii creşte perioadele de preaviz şi de probă, permite firmelor să scape de lucrătorii incompetenţi şi pedepseşte aspru angajatorii care folosesc munca „la negru". Perioada de probă este majorată la 90 de zile, perioada de preaviz creşte la 20 de zile, durata contractului de muncă pe perioadă determinată creşte de la 24 la 36 de luni. Cum stau însă lucrurile în alte ţări?
Germania - negocierI dure
Perioada de probă poate fi de trei, şase sau chiar nouă luni. În general, angajatorii preferă perioada de şase luni. Femeile nu pot fi concediate pe perioada sarcinii şi nici timp de patru luni după revenirea la muncă din concediul postnatal.
Salariile compensatorii nu sunt incluse în legislaţia muncii din Germania. Se pot obţine în cazul disponibilizărilor colective sau la închiderea unei fabrici ori la relocarea ei. De asemenea, muncitorii care sunt concediaţi şi mai au puţin până la pensionare pot primi salarii compensatorii. Companiile care nu au patru ani de activitate nu sunt obligate să acorde salarii compensatorii.
Există contracte colective de muncă, care se negociază dur. Secţiunea din contracte dedicată salarizării este valabilă pe o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani, după care se renegociază.
Durata unui contract de muncă pe perioadă de
