Medalia de bronz cucerită de Marian Oprea (17,62 m - a cinceasăritură personală din carieră) în finala Europenelor indoor de laParis e cu atât mai valoroasă cu cât a fost obţinută în cea maiputernică finală din istoria triplusaltului în sală. La puţinemomente după ceremonia de premiere, "Struţul" s-a urcat direct înautocar şi a mers cam o oră pe autostradă, la celebrulDisneyland.

În Disneyland, orice vis se poateîmplini...

Poate o săritură de 18 m... cine ştie, orice e posibil. Eu îmidoresc şi voi face tot posibilul. Dar dacă mai stăm mult prinfrigul ăsta (râde)... sigur nu voi reuşi. Însă e plăcut să teîntorci în universul copilăriei. Să ştii că preferaţii mei sunt Tomşi Jerry, deşi mi-au plăcut şi Mickey, şi Minnie.

Şi, totuşi, Walt Disney n-a creat niciun personaj ceîntruchipează un struţ...

Dar să ştii că există unul. Îl tot aleargă un coiot. Pe mine măaleargă doar antrenorii...

Şi în felul ăsta cucereşti medalii pentru România de undeceniu...

Da. În aer liber, doar pe vremea lui Jonathan Edwards (n.r. -recordmenul mondial al probei) se mai sărea aşa. Clar, la Paris afost cel mai tare concurs de sală din istoria triplusaltului. Deşase ori s-a realizat recordul competiţiei, de două ori recordmondial, iar finala a avut un scenariu de film bun. Cu întorsăturişi momente neaşteptate.

Românii nu se aşteptau să te mai bată cineva după primasăritură.

A fost o săritură nemaipomenită, dar nu suficient de lungă. Bine,până la urmă e bronz şi asta contează. Mă aşteptam ca Tamgho săsară aproape de 18 m, dar nu-mi închipuiam că o va face şi Donato.La francez e normal, a avut şi publicul în spate, sare constant,deci doborârea recordului mondial era anunţată.

Ai avut probleme la spate în timpul finalei...

Nu pot spune că am sărit accidentat, dar în ultima perioadă am avutprobleme cu spatele. Ceva care