Fondurile comunitare sunt oferite „pentru situaţii de criză“, dar tocmai fermierii care se află în insolvenţă sau înregistrează datorii nu le pot absorbi. Reticenţa faţă de asociere îi costă pe agricultori mai mult decât s-ar putea crede. În plus, banii europeni sunt oferiţi doar fermierilor care stau bine financiar.

Lipsa de finanţare rămâne una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă agricultorii români. Primăvara bate la uşă, însă fermierii se plâng că nu au bani pentru pregătirea culturilor de sezon.

Mulţi nici măcar nu-şi cunosc drepturile şi pierd, anual, sume importante sub formă de subvenţii acordate de stat sau de către Uniunea Europeană, iar de accesarea fondurilor europene nici nu se mai pune problema. Asocierea în cooperative ar facilita accesul fermierilor la credite bancare şi ar maximiza producţia, a declarat ieri Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Avem bani, dar nu ştim de ei

Recent, Comisia Europeană a aprobat acordarea unor subvenţii „de criză" în valoare de 30 de milioane de euro agricultorilor români. Anunţul nu a fost însă întâmpinat cu entuziasm nici măcar de autorităţi. Pentru a beneficia de acest ajutor, fermierii trebuie să arate că nu se află în dificultate (societatea nu trebuie să aibă datorii sau să fie în insolvenţă).

„Formularea Comisiei este ambiguă, se contrazic frazele. Dacă întâi se arată că aceste subvenţii se acordă în perioadă de criză, când fermierii sunt în dificultate, apoi se precizează că aceştia nu trebuie să fie în dificultate", a declarat pentru „Adevărul" Barna Tanczos, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

„Furnizorii de inputuri (seminţe, fertilizatori şi produse chimice folosite în agricultură - n.r.) sunt singurii care, de-a lungul anilor, ne-au creditat producţia", a declarat Ioan Zamfir, vicepreşedintele Ligii Asociaţiil