Gheaţa de sub calota Antarcticii se topeşte cu regularitate şi formează buzunare de apă ce îngheaţă, din nou, la adâncimi mari, formând astfel până la jumătate din grosimea totală a banchizei. Această descoperire ar putea modifica felul în care oamenii de ştiinţă explică formarea şi creşterea straturilor de gheaţă, mişcările lor şi reacţiile lor la modificările de climă. Studiul a fost realizat de geofizicienii de la Universitatea Columbia din New York. Specialiştii au considerat întotdeauna că straturile de gheaţă din Antarctica se formează începând de la suprafaţă şi întodeauna de sus în jos, prin acumularea zăpezii de-a lungul mileniilor. Însă, până de curând, savanţii nu ştiau ceea ce se petrecea în adâncime, sub calota glaciară. Savanţii americani au calculat că apa care îngheaţă din nou în adâncimile din Antarctica reprezintă până la 24% din stratul de gheaţă din jurul Domului A, un platou înalt de 4.206 de metri care reprezintă cea mai înaltă formaţiune de pe banchiza glaciară din estul Antarcticii. Această placă are o suprafaţă de 9,8 milioane de kilometri pătraţi, echivalând cu suprafaţa SUA. Calota glaciară conţine suficientă apă dulce pentru a face să crească nivelul mărilor şi oceanelor cu 60 de metri. Dacă doar o mică parte din această calotă se topeşte şi ajunge în oceanul planetar, multe oraşe din regiunile de coastă, precum Miami, vor fi inundate. Aceste cercetări fac parte dintr-un studiu iniţiat de şase state despre munţii invizibili Gamburtsev, un lanţ mai mare decât Alpii, îngropaţi sub un strat de gheaţă de peste trei kilometri. În 2006, autorii studiului, publicat joi, au descoperit că lacurile cu apă în stare lichidă ocupă suprafeţe vaste în anumite locuri sub Antarctica. În 2008-2009, aceştia au organizat o expediţie şi cu ajutorul unor instrumente geofizice au putut să obţină imagini tridimensionale ale lanţului muntos Gamburtsev. Aceştia au