România este unul dintre statele puţin vulnerabile la creşterea preţului petrolului, datorită contribuţiei reduse a importurilor de energie la formarea PIB şi se află pe poziţia a noua într-un clasament care include 34 de state şi Uniunea Europeană, potrivit unei analize a Wall Street Journal.

Astfel, România se află pe poziţia a noua în funcţie de contribuţia importurilor de energie la formarea PIB, iar în privinţa eficienţei energetice ocupă o poziţie medie, rspectiv locul 19.

Analiştii iau de regulă în considerare, în astfel de studii, mai mulţi indicatori, între care şi contribuţia importurilor la PIB.

Dar dependenţa unei ţări de importurile de energie este doar o parte a ecuaţiei. Cealaltă este eficenţa în conversiei energiei în PIB, se arată în analiza postată pe blogul WSJ.

Ţările analizate includ toate economiile dezvoltate importante, majoritatea din Europa, excluzând fosta Uniune Sovietică, plus state emergente precum China, Brazilia, Rusia şi India.

Cele mai puţin eficiente în privinţa conversiei energiei în producţie naţională sunt ţările cu climă rece.

Islanda, spre exemplu, care îşi acoperă necesarul energetic în proporţie de 80% din resurse proprii, este ineficientă, iar în 2009 a folosit aproape 21.000 de unităţi termale britanice (BTU) pentru fiecare dolar din PIB. Trebuie ţinut totuşi cont de faptul că ţara are numai 300.000 de locuitori, iar energia produsă este nepoluantă.

Rusia, spre exemplu, foloseşte 14.500 de BTU pentru un dolar din PIB. Statul produce de circa patru ori mai mult petrol decât consumă, dar ineficienţa economiei reprezintă un cost.

Canada, care se confruntă cu probleme de climă similare, are o eficienţă energetică cu 20% mai ridicată decât Rusia, iar Norvegia cu 40%,

Statele Unite nu sunt un model de eficienţă energetică, dar reuşesc totuşi să folosească jumătate din energia pent