Guvernul de la Budapesta pregăteşte o nouă măsură controversată.

După ce a reuşit să şocheze UE cu decizia de a suprataxa companiile din industria bancară, de telecomunicaţii şi marile reţele comerciale, precum şi cu «naţionalizarea» fondurilor de pensii private, guvernul maghiar vizează introducerea unui sistem prin care consumatorii care au luat credite în franci elveţieni să aibă opţiunea de a îngheţa cursul de schimb la care este calculată rata lunară, până în anul 2014. Cursul de schimb avut în vedere este de 190 de forinţi maghiari pentru un franc elveţian. Un curs evident favorabil celor care au luat împrumuturi, dacă avem în vedere că, în acest moment, francul se tranzacţionează contra a 210 forinţi.

Guvernul condus de premierul Viktor Orban îşi propune să îngheţe rata de schimb la care sunt rambursate creditele în franci elveţieni pe o perioadă de trei ani şi jumătate. Datornicii vor plăti însă diferenţa de bani provenită din curs odată ce măsură de fixare a ratelor nu se va mai aplică. Cum se poate pune în practică aceasta amânare de la plată?

Analiştii cred că prin semnarea de către băncile comerciale a unor acorduri cu banca centrală cu privire la ratele de schimb şi achiziţii de monedă în funcţie de evoluţiile francului. Guvernul ar urma să suporte costurile. Cu alte cuvinte, Guvernul îşi va asuma riscul valutar, adică riscul devalorizării monedei autohtone în raport cu francul elvețian. Este greu de făcut o estimare, în acest moment, a costurilor acestei operaţiuni. Se ştie însă cu certitudine că volumul ridicat de credite în franci elveţieni a devenit o problemă pentru Ungaria, în condiţiile aprecierii puternice a francului în raport cu forintul de la începutul crizei financiare din 2008.

Volumul total de credite denominate în franci elveţieni, contractate atât din sectorul bancar, cât şi din cel non-bancar, a urcat de la