Un raport al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor atrage atenţia asupra situaţiei presei din România: presiunile politice, cadrul legal învechit, lipsa securităţii sociale pentru jurnalişti, regimul fiscal dezavantajos.

Deşi în ultimele luni atenţia europeană a căzut pe controversata nouă lege media din Ungaria, acelaşi eveniment i-a făcut pe reprezentanţii UE şi pe restul jurnaliştilor europeni să-şi arunce ochii şi peste alte ţări. La doar o graniţă depărtare, România, spun experţii, nu stă mult mai bine decât Ungaria.

Lista de probleme

Raportul critică în mod deosebit identificarea presei, în cadrul proiectului Strategiei Naţionale de Apărare drept o potenţială ameninţare la adresa securităţii statului, fapt pe care autorii raportului îl consider "inacceptabil".

În primul rând, spune raportul FEJ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu trebuie să se amestece în funcţionarea mass media. Aidan White, secretar general al FEJ a spus că, prin crearea unei legi care ar defini mass-media ca o "vulnerabilitate" pentru securitatea naţională, s-ar încălca principiile Uniunii Europene, îndeosebi o serie de articole legate de dreptul la exprimare şi drepturile omului.

Spre exemplu, articolul 11 al Cartei Drepurilor Fundamentale ale EU garantează libertatea şi pluralismul mass-media. Legea propusă de Consiliul Suprem de Apărare al ţării, compus, printre alţii, din preşedintele, premierul, ministrul de jutitie şi ministul apărării sfidează şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, mai susţine White. Articolul 10 al convenţiei spune că fiecare om are dreptul la liberă exprimare și la împărţirea opiniilor fără imixtiune din partea autorităţilor publice.

Politicienii dăunează libertății presei

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, care protejează drepturile profesionale şi sociale ale jurnaliştilor din UE, a mai criticat ş