Washingtonul a facut o surpriza placuta, saptamana trecuta Chisinaului, anuntand pentru 11 martie 2011 prima vizita istorica a unui vicepresedinte american, Joseph Biden, pe teritoriul Republicii Moldova. Vizita lui Biden, vine dupa ce senatorul republican Richard Lugar a solicitat, la inceputul lui februarie, administratiei Obama sa sustina eforturile europene de a solutiona conflictul [din Transnistria] si aspiratiile euro-atlantice ale Moldovei.
Anterior, conflictul din Transnistria s-a aflat pe agenda discutiilor dintre Angela Merkel, Sarkozy si Dmitrii Medvedev la Deauville(octombrie 2010), prilej cu care presedintele rus a afirmat ca: Cred ca avem sanse bune sa reluam acest proces si sa obtinem un rezultat. Rusia va contribui la aceasta, dar as vrea sa atrag atentia ca succesul depinde nu numai de Rusia. Succesul depinde si de pozitia Moldovei, ceea ce este fara indoiala lucrul cel mai important, depinde de pozitia Transnistria, depinde de pozitia Romaniei, depinde de pozitia Uniunii Europene.
Solutia mentinerii integritatii teritoriale a Republicii Moldova si a retragerii Armatei a IV-a este promovata de toti actorii implicati in negocieri(Rusia, Ucraina, RM si OSCE din pozitia de negociatori si UE, SUA-cu statut de observatori) cu exceptia regimului separatist de la Tiraspol.
Daca pentru prima data dupa conflictul din 1992, Rusia va dori sa solutioneze acest conflict, situatia post-conflict din Republica Moldova si Europa necesita raspunsuri la intrebarile: Ce se va intampla in politica interna si externa a Republicii Moldova dupa reintegrarea teritoriala? Cum ar arata Republica Moldova fara Transnistria? De ce s-a preferat mentinerea integritatii statale a Republicii Moldova si recrearea unei configuratii teritoriale inventate de Stalin? Raspunsul la aceste intrebari este conditionat de o a treia:
Ce este, in preze
