În anii ’70, bucureştenii care se respectau, dar mai ales crema intelectualităţii şi protipendada comunistă cumpărau cafea dintr-un singur loc: Magazinul de Cafea şi Dulciuri al lui Gheorghe Florescu, de pe strada Hristo Botev nr.10. Aici se întâlneau actori şi scriitori deopotrivă şi-şi permiteau o anecdotă îmbiaţi de aroma puternică a cafelei.

Citiţi şi

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. Clienţi la Capşa: Barbu, Muşatescu şi Preda. Câţi bani cerea Virgilică pentru o înjurătură!

Chiar şi acum, după aproape 40 de ani, Florescu îşi primeşte clienţii cu versuri şi-i îmbie cu aroma licorii negre în buticul său din strada Radu Cristian nr.6. Pe vremuri a vândut cafea în Hristo Botev, nr. 10. Vorbeşte mult şi scoate când te aştepţi mai puţin poveşti de mult uitate, apelând la memoria care se încăpăţânează să nu-l dezamăgească. „Când în România apare o criză, Florescu intră-n priză”, scrie pe peretele de la intrarea în magazinul „Delicatese Florescu”.

Tratează fiecare client cu respectul cuvenit şi are pentru fiecare rime şi maxime compuse de el. „Aştept pe oricine pofteşte să intre la mine. În clubul meu poţi intra când vrei. Din 2 milioane de bucureşteni, 10.000 sunt ai mei”, se laudă cafegiul cu clientela câştigată de-a lungul timpului. Când şi când se opreşte să verifice boabele mari, columbiene, care se perpelesc, prăjite, în cuva unei maşinării infernale, PROBAT, recent adusă din Germania. „Este unică în Bucureşti. A costat 22.000 de euro”, spune patronul de la „Delicatese Florescu”.

Templul cafelei de altădată

Povestea domnului Florescu s-a reinventat la 22 octombrie 1990, după ce a suferit un accident vascular. S-a hotărât să înfiinţeze conform tradiţiilor armeneşti un magazin cu aromele licorii negre, aşa cum era cea din Hristo Botev 10. „Am adus cele mai bune cafele din lume. A fost un vis pe care mi l-am îndeplinit”, mărturiseş