Premierul Emil Boc a venit în faţa plenului reunit al Parlamentului pentru a-şi angaja răspunderea asupra controversatului proiectul al noului Cod al Muncii.
În temeiul art. 114 din Costituţia României, Guvernul îşi angajează răspunderea asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.
De ce venim în faţa dvs. cu această asumare de răspundere pe un proiect de lege extrem de important? Scopul mondificării Codului Muncii este acela de a crea mai multe locuri de muncă în România. Prin modificările propuse, angajatorii vor angaja mai uşor, iar salariaţii îşi vor găsi mai uşor un loc de muncă.
Lumea e în permanentă schimbare. Actualul Cod al Muncii e din 2003. De atunci au intervenit cel puţin două elemente noi care determină modificarea. În primul rând, intrarea Românei în UE. În al doilea rând, criza economică ne-a demostrat ă avem nevoie de o mai mare flexibilitate a condiţiilor de muncă.
Actualul Cod pe care-l propunem flexibilizează relaţiile de muncă, dar înăspreşte sancţiunile pentru cei care utilizează în continuare munca la negru.
Prima problemă e cea legată de contractul de muncă pe durată determinată. România deţine cea mai mică pondere a contractelor de muncă pe durată determinată. Asta ne arată că avem un Cod al Muncii care, în momentul de faţă, nu permite acest dinamism al relaţiilor de muncă.
Am propus ca durata contractului pe perioadă determinată să poată fi prelungită prin acordul părţilor, dacă e nevoie de finalizarea unui proiect program. Mărim durata de la 24 de luni, la 36 de luni. Contractul de muncă pe durată nederminată rămâne regula.
Durata maximă a timpului de lucru - Am văzut că sindicatele folosesc această modificare pentru a spune că veţi ajunge sclavi la angajatori. Vreau să contrazic asta şi să vă prezint argumentat motive pentru car
