O valoare crescută a acestui tip de grăsimi predispune la boli cardiovasculare, la pancreatită şi la diabet. Alimentaţia bogată în carbohidraţi şi consumul excesiv de alcool sunt principalele vinovate de creşterea nivelului de trigliceride. Însă o cauză poate fi şi administrarea unor medicamente.
Trigliceridele sunt cel mai comun tip de grăsimi ce se găseşte în organism, majoritatea lipidelor fiind stocate sub această formă. De altfel, specialiştii spun că trigliceridele reprezintă un rezervor energetic major. Ele sunt depozitate, în principal, la nivelul ţesutului adipos, reprezentând 85% din greutatea adipocitului şi generează 9,3 kcal/g în urma oxidării, de două ori mai mult decât glucidele şi proteinele. Astfel, ţesutul adipos este un mecanism eficient de depozitare, ce permite supravieţuirea în condiţii de înfometare.
„Cea mai mare parte a trigliceridelor au ca principală sursă alimentaţia, dar şi sinteza de la nivelul ficatului. Trigliceridele plasmatice sunt transformate în acizi graşi sub acţiunea unei enzime (lipoprotein lipaza)", spune medicul specialist endocrinolog Ana Maria Munteanu de la Spitalul Militar Central din Bucureşti.
Agravează ateroscleroza
În mod normal, nivelul trigliceridelor plasmatice este mai mic de 150mg/dl. Dacă în urma analizelor sanguine reiese o valoare mai mare şi mai ales dacă aceasta depăşeşte 500 mg/dl este un motiv serios de îngrijorare.
Deoarece un nivel crescut al trigliceridelor poate duce la ateroscleroză sau, dacă aceasta deja a apărut, la agravarea afecţiunii, ele favorizează apariţia infarctului miocardic sau a atacului vascular cerebral. În România, la fiecare 10 minute un om moare din cauza aterosclerozei. Iar 46% din populaţie are un nivel crescut al colesterolului, asociat cu depăşirea valorilor trigliceridelor, doi factori determinanţi în apariţia bolii, arată cele mai n
