Salonul auto de la Geneva ne-a dat ocazia să conducem deja faimosul Nissan Leaf pentru ceva mai mult de 30 de minute. Asta în ciuda protestelor organizatorilor care ar fi dorit ca scurtul traseu pus la dispoziția doritorilor de a conduce o mașină electrică în toată puterea cuvântului să fie parcurs în nu mai mult de 15-20 minute.
Deși nu poate fi numit un test adevărat, dat fiind timpul scurt și traseul ales, am avut posibilitatea de a vedea la lucru ceea ce membrii juriului Car of the Year au numit „mașina anului 2011 în Europa”.
În primul rând am observat calitatea materialelor din habitaclu, mult superioară mașinilor din segmentul compactelor, dar și imposibilitatea de a „detecta” momentele în care motorul funcționează sau este oprit. Bordul futurist este plin de indicatoare care te atenționează asupra modului în care conduci și efectele pe care acesta le are asupra rezervei de electricitate stocată în baterii. Levierul schimbătorului cutiei de viteze s-a transformat la Leaf într-un buton mări
șor care te ajută doar să indici mașinii dacă vrei să mergi înainte sau înapoi, însă restul sistemelor de comandă și control sunt aprope identice cu cele dintr-o compactă obișnuită. După ce te obișnuiești, surprinzător de repede, cu postul de condus, dorința de a vedea la lucru micul motor electric care trebuie să tracteze o mașină de aproape două tone.
Cei 80 kW sau 109 CP se fac simțiți imediat ce apeși pedala de accelerație. Având deja experiența câștigată la testul din toamna trecută cu Citroen C-Zero, accelerația fulminantă nu a mai părut o noutate însă trebuie apreciat modul liniar în care mașina prinde viteză. Nici un șoc, nici o vibrație și, mai ales, nici un zgomot. În timpul mersului, asta te surprinde cel mai mult: liniștea. Doar frecarea roților de asfaltul rugos și peisajul care își trece prin fața ochilor te lasă să conștientiz
