Declaraţiile premierului Emil Boc făcute în plenul Parlamentului:
Scopul modificării Codului Muncii este, în primul rând, acela de a crea mai multe locuri de muncă în România, adică prin modificările pe care le propunem, pe de-o parte angajatorii vor putea angaja mai uşor, iar salariaţii vor putea găsi mai lesne locuri de muncă în România.
Lumea e în permanentă schimbare, iar realităţile ne-au demonstrat că avem nevoie de o modificare a Codului Muncii. Actual Cod al Muncii este din anul 2003, iar de atunci şi până acum au intervenit cel puţin două elemente noi care determină modificarea Codului Muncii.
Intrarea româniei în UE şi necesitatea de a pune în acord Codul Muncii cu directivele europene în materie. Criza economică globală ne-a demonstrat că avem nevoie de o mai mare flexibilitate a relaţiilor de muncă.
"Într-un sondaj realizat The World Economical Forum, România ocupă locul 114 din 139 de ţări în privinţa rigidităţii pieţei de muncă," a spus Emil Boc. Cu alte cuvinte, în 114 ţări este mai simplu să ocupi un loc de muncă decât în România.
Diminuarea muncii la negru este un alt scop al Codului Muncii. Un om angajat la negru însemnă mai puţină protecţie pentru salariat şi mai puţine resurse la bugetul de stat. Un om fără contract de muncă nu are sprijin la şomaj, de asigurări de sănătate şi de pensie. Practic, el este dependent de asistenţa socială de stat, fară să aibă drepturile pe care în mod normal ar trebui să le aibă.
Avem un Cod al Muncii care nu permite dinamismul relaţiilor de muncă.
România deţine cea mai mică pondere a contractelor de muncă pe durată determinată din totalul contractelor. Ponderea în România este de doar 1,1% în timp ce media în UE este de 14%, cu un maxim în Polonia cu 27,1%.
Asta înseamnă că atunci când ai un proiect pe o durată determinată să poţi angaja o persoană pentru îndeplinirea
