Viaţa tot mai grea schimbă încet-încet obiceiurile creştineşti seculare ale făgărăşenilor. Deşi am intrat în Postului Paştelui, concitadinii noştri nu se mai înghesuie ca altă dată să cumpere produse de post, fructe şi legume. Din cauza sărăciei, nu şi le mai permit nici pe acestea.

Alimentele de post, prea scumpe pentru buzunarele făgărăşenilor

De luni, 7 martie, am intrat în Postul Paştelui. În acest sens creştinii ar trebui să se abţină de la alimentele „de dulce”. De asemenea, până pe 24 aprilie, mâncarea de post trebuie combinată cu fapte bune şi rugăciune. Carnea, peştele, brânzeturile şi alcoolul vor fi înlocuite, în perioada următoare, cu legume, soia, fructe şi apă, pentru cei care şi-au propus să ţină Postul Paştelui. Totuşi, mulţi făgărăşeni spun că vor „sări“ peste acest post. Motivele sunt mai ales de natură financiară. „Nu ţin post pentru că nu îmi permit. Alimentele de post sunt foarte scumpe şi fructele de asemenea“, „Ţin post, dar numai miercurea şi vinerea, şi încerc să mă rog la Dumnezeu mai mult, în fiecare dimineaţă şi seară spun câte o rugăciune“, „Nu pot să ţin post pentru că nu am bani. Încerc să mănânc ce am prin casă şi să nu mai cheltui bani dacă nu e necesar“, au spus câţiva făgărăşeni.

Făgărăşenii încearcă să facă fapte bune

Dacă mâncarea de post a devenit un lux, făgărăşenii speră să se mântuiască măcar prin rugăciune şi cu fapte bune. „Postul Paştelui nu înseamnă doar abţinere de la mâncare, ci şi fapte bune, milostenie şi împăcarea cu cei cu care suntem certaţi. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar. După cum arată Evanghelia, cel care posteşte nu trebuie să fie trist, ci să aibă o stare de bucurie. De asemenea, nu trebuie să postim ca să ne mândrim cu asta, să fim lăudaţi sau compătimiţi şi admiraţi în acelaşi timp. Trebuie să postim cu smerenie şi bucurie tainică, făr