S-a născut la 29 decembrie 1843 la Neuwied, Germania. Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied era numele sub care a venit pe lume cea care a fost Regina Elisabeta a României, cea dintâi regină a României, soţia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen.
Elisabeth a avut parte de o educaţie deosebită, ca în toate familiile bogate din vatra germană. A învăţat limbile engleză, franceză, italiană, suedeză, iar mai apoi şi limba poporului care o va adopta, româna. Adevărată fiică a Rinului, cunoscut pentru legendele sale tulburătoare, dar şi fiica fascinantei păduri Monrepos, prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Karl von Hohenzollern, care a guvernat sub numele de Carol I de România. Înaintea Reginei Maria, Elisabeta avea să înfiinţeze în timpul războiului din 1877 spitale, servicii de ambulanţă şi îngrijire, procurând medicamente pentru răniţi. Avea să depună eforturi energice în sprijinirea artelor şi a societăţii filantropice, astfel încurajând doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri şi în gestionarea actelor caritabile. După Războiul de Independenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881, iar Elisabeta a devenit prima Regină de România.
Ocrotitoare
Societatea Regina Elisabeta, fondată în 1893, a tratat gratuit peste 17.000 de pacienţi pe an şi a distribuit medicamente gratuite familiilor sărace. De la iniţiativa reginei de a identifica potenţialul meşteşugurilor româneşti a plecat ideea înveşmântării în portul naţional românesc, dându-i astfel acestuia valoare socială. Castelul regal de la Sinaia devenise un centru de meşteşuguri naţionale. De asemenea, regina şi-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul u
